am oftat.
de dimineata printre hohote de plans,
la amiaz printre copiii care-si fura tineretea,
dupa-masa printre flori stinse,
seara cu motanul in brate.
e ziua in care orele trec, din 60 in 60,
ceva mai repede decat ieri
si mai incet decat maine.
vibram la fix,
ne gandim deodata la un minut dupa,
ne atingem printre secundele dintre.
ne-am inteles sa ne impartasim,
undeva in eter, zambetele.
eu oftez, tu oftezi, noi oftam.
amandoi privim, de la mine la tine,
surasul schimbat pe aripi de timp
si oftam iar.
mai stii?
de ieri pana maine il avem pe azi.
de ce l-am oftat?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu