curg flori
perfecte pe mine,
de sus, de pe
vant,
aruncate pe
jos,
pe covorul
de nopti adunate.
imi impart
geometriile
si umbrele,
imi despica
firele de suflet
si tristetile.
printre flori
perfecte
ma astern,
eu, jumatate de
zi,
jumatate de
lumina,
jumatate de
plutire,
doar
jumatate,
ca o seara
aramie
pe care o stingi
in oglinda,
singura,
sub ploaia de
flori perfecte
oprite pe un
tremur.
(pictura: Barbara Hangan)