un ghepard patat cu inimi albastre,
ce-si urcase iubirea pana la astre,
copilaros ii intinde maimutei o floare
spunandu-i duios ca-i rupta din soare.
deoparte, maimuta zambindu-i de sus
arunca banane si-i spune ca-i dus,
ca ea e timida si iubeste-n secret
pe tigrul vecin, care pare cochet.
la polul opus, catre toarta de ceasca,
sade un leu cu pielea cam flasca,
doar ochii-si roteste in cap fericit,
de sub coama vorbind prea-ndragostit.
girafa mea draga, eu tot ma topesc,
in versuri ma lasa deci sa iti vorbesc.
eu, regele junglei, azi tie-ti declar
ca oficial mireasa te vreau la altar!
girafa roseste, se fastaceste,
din pleoape incantata ea ii clipeste.
leone, pe viata eu fidela-ti voi fi
si-mpreuna vom face o droaie de copii.
povestea siropoasa pe ceasca-i pictata
si-n fiece zori pe-ndelete ascultata,
inlocuind acum cu succes evident
indemnul ex-adoratului recipient.
caci cana mea rosie, senzationala,
s-a crapat in doua, exact pe diagonala.
de-aceea am decis: cafeaua aromata
s-o savurez in plina jungla-namorata.
(celei care imi imprumuta zilnic ceasca, incruntata.
cu multumiri, fireste!)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu