inspir, expir.
undeva, prinsa
intre nicaieri si niciunde,
danseaza o felie
de abur
cu numele tau.
era intr-o
dimineata
sau intr-o seara
sau intr-un
moment oarecare,
cand ai suflat
catre mine
invitandu-ma
alaturi de tine
sa respir.
cred insa ca nu am inteles
de ce se schimba
culorile
si orasul
si toata
respiratia care te cuprinde.
nu am inteles
nici ritmul
in care iti bate inima,
nici cum privesti tu
dansul aerului,
nici ce vrei de la mine.
eu am stiut sa respir
doar simplu,
aici.
iar dansul a trecut pe langa mine.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu